Se afișează postările cu eticheta Antivirus. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Antivirus. Afișați toate postările

miercuri, 17 noiembrie 2010

Antivirus Rescue CD

    Odata infectat un sistem cu malware devine din ce in ce mai dificil de indepartat daca incepe sa corupa fisierele Windows si are controlul asupra componentelor lui (ce sunt cheia operatiilor desfasurate).

    Malware, ca rootkit, folosesc componentele sistemului pentru a se ascunde si pentru a prevenii gasirea si scoaterea de catre un software antivirus. In afara de ascundere, virusii pot sa blocheze executia altor software de securitate. Daca nu puteti instala sau rula o aplicatie de securitate insemna ca este imposibila scanarea si detectarea lor. Cel mai bun timp de scoatere a lor este atunci cand acesta nu ruleaza, dar de cele mai multe ori pornesc o data cu Windows. Singura cale de scanare si curatare a unui virus (asta in scopul de evita reinstalarea Windows-ului) este bootarea de pe un Rescue Disk oferit (gratuit) de unele companii antivirus.

BitDefender Rescue CD
http://download.bitdefender.com/rescue_cd/

Avira Rescue System
http://dlpro.antivir.com/down/vdf/rescuecd/rescuecd.iso

Dr.Web LiveCD
ftp://ftp.drweb.com/pub/drweb/livecd/

Kaspersky Rescue CD
http://ftp.kaspersky.com/devbuilds/RescueDisk/

joi, 19 august 2010

Firewall

Generalităţi/Definiţii

   Un paravan de protecţie poate ţine la distanţă traficul Internet cu intenţii rele, de exemplu hackerii, viermii şi anumite tipuri de viruşi, înainte ca aceştia să pună probleme sistemului. În plus, un paravan de protecţie poate evita participarea computerului la un atac împotriva altora, fără cunoştinţa dvs. Utilizarea unui paravan de protecţie este importantă în special dacă sunteţi conectat în permanenţă la Internet.
   Un firewall este o aplicaţie sau un echipament hardware care monitorizează şi filtrează permanent transmisiile de date realizate între PC sau reţeaua locală şi Internet, în scopul implementării unei "politici" de filtrare. Această politică poate însemna:

  • protejarea resurselor reţelei de restul utilizatorilor din alte reţele similare – Internetul -> sunt identificaţi posibilii "musafiri" nepoftiţi, atacurile lor asupra PC-ului sau reţelei locale putând fi oprite.
  • Controlul resurselor pe care le vor accesa utilizatorii locali.


Funcţionare

    De fapt, un firewall, lucrează îndeaproape cu un program de routare, examinează fiecare pachet de date din reţea (fie cea locală sau cea exterioară) ce va trece prin serverul gateway pentru a determina dacă va fi trimis mai departe spre destinaţie. Un firewall include de asemenea sau lucrează împreună cu un server proxy care face cereri de pachete în numele staţiilor de lucru ale utilizatorilor. În cele mai întâlnite cazuri aceste programe de protecţie sunt instalate pe calculatoare ce îndeplinesc numai această funcţie şi sunt instalate în faţa routerelor.


   Soluţiile firewall se împart în două mari categorii: prima este reprezentată de soluţiile profesionale hardware sau software dedicate protecţiei întregului trafic dintre reţeaua unei întreprinderi (instituţii ) şi Internet; iar cea de a doua categorie este reprezentată de firewall-urile personale dedicate monitorizării traficului pe calculatorul personal.
   Utilizând o aplicaţie din ce-a de a doua categorie veţi putea preîntâmpina atacurile colegilor lipsiţi de fair-play care încearcă să acceseze prin mijloace mai mult sau mai puţin ortodoxe resurse de pe PC-ul dumneavoastră. În situaţia în care dispuneţi pe calculatorul de acasă de o conexiune la Internet, un firewall personal vă va oferi un plus de siguranţă transmisiilor de date. Cum astăzi majoritatea utilizatorilor tind să schimbe clasica conexiune dial-up cu modalităţi de conectare mai eficiente (cablu, ISDN, xDSL sau telefon mobil), pericolul unor atacuri reuşite asupra sistemului dumneavoastră creşte. Astfel, mărirea lărgimii de bandă a conexiunii la Internet facilitează posibilitatea de "strecurare" a intruşilor nedoriţi.

Astfel, un firewall este folosit pentru două scopuri:

  1. pentru a păstra în afara reţelei utilizatorii rău intenţionati (viruşi, viermi cybernetici, hackeri, crackeri)
  2. pentru a păstra utilizatorii locali (angajaţii, clienţii) în reţea


Politica Firewall-ului

Înainte de a construi un firewall trebuie hotărâtă politica sa, pentru a şti care va fi funcţia sa şi în ce fel se va implementa această funcţie.

Politica firewall-ului se poate alege urmând câţiva paşi simpli:

  • alege ce servicii va deservi firewall-ul
  • desemnează grupuri de utilizatori care vor fi protejaţi
  • defineşte ce fel de protecţie are nevoie fiecare grup de utilizatori
  • pentru serviciul fiecărui grup descrie cum acesta va fi protejat
  • scrie o declaraţie prin care oricare alte forme de access sunt o ilegalitate


Politica va deveni tot mai complicată cu timpul, dar deocamdată este bine să fie simplă şi la obiect.

Clasificări

Firewallurile pot fi clasificate după:

  • Layerul (stratul) din stiva de reţea la care operează
  • Modul de implementare


    În funcţie de layerul din stiva TCP/IP (sau OSI) la care operează, firewall-urile pot fi:

  1. Layer 2 (MAC) şi 3 (datagram): packet filtering.
  2. Layer 4 (transport): tot packet filtering, dar se poate diferenţia între protocoalele de transport şi există opţiunea de "stateful firewall", în care sistemul ştie în orice moment care sunt principalele caracteristici ale următorului pachet aşteptat, evitând astfel o întreagă clasă de atacuri
  3. Layer 5 (application): application level firewall (există mai multe denumiri). În general se comportă ca un server proxy pentru diferite protocoale, analizând şi luând decizii pe baza cunoştinţelor despre aplicaţii şi a conţinutului conexiunilor. De exemplu, un server SMTP cu antivirus poate fi considerat application firewall pentru e-mail.


Deşi nu este o distincţie prea corectă, firewallurile se pot împărţi în două mari categorii, în funcţie de modul de implementare:

  • dedicate, în care dispozitivul care rulează software-ul de filtrare este dedicat acestei operaţiuni şi este practic "inserat" în reţea (de obicei chiar după router). Are avantajul unei securităţi sporite.
  • combinate cu alte facilităţi de networking. De exemplu, routerul poate servi şi pe post de firewall, iar în cazul reţelelor mici acelaşi calculator poate juca în acelaţi timp rolul de firewall, router, file/print server, etc.


Ce "poate" şi ce "nu poate" să facă un firewall?

Un firewall poate să:

  • monitorizeze căile de pătrundere în reţeaua privată, permiţând în felul acesta o mai bună monitorizare a traficului şi deci o mai uşoară detectare a încercărilor de infiltrare;
  • blocheze la un moment dat traficul în şi dinspre Internet;
  • selecteze accesul în spaţiul privat pe baza informaţiilor conţinute în pachete.
  • permită sau interzică accesul la reţeaua publică, de pe anumite staţii specificate;
  • nu în cele din urmă, poate izola spaţiul privat de cel public şi realiza interfaţa între cele două.


De asemeni, o aplicaţie firewall nu poate:

  • interzice importul/exportul de informaţii dăunătoare vehiculate ca urmare a acţiunii răutăcioase a unor utilizatori aparţinând spaţiului privat (ex: căsuţa poştală şi ataşamentele);
  • interzice scurgerea de informaţii de pe alte căi care ocolesc firewall-ul (acces prin dial-up ce nu trece prin router);
  • apăra reţeaua privată de utilizatorii ce folosesc sisteme fizice mobile de introducere a datelor în reţea (USB Stick, dischetă, CD, etc.)
  • preveni manifestarea erorilor de proiectare ale aplicaţiilor ce realizează diverse servicii, precum şi punctele slabe ce decurg din exploatarea acestor greşeli.

   Firewall-ul poate să interfereze cu anumite programe şi utilitare de reţea de pe computer. În majoritatea cazurilor, aveţi posibilitatea să corectaţi selectiv aceste incompatibilităţi reglând funcţionarea firewall-ului sau cerând asistenţă furnizorului de software sau ISP. Uneori, o versiune nouă de software va corecta această problemă.

joi, 12 august 2010

Primul troian scris pentru Android

    Cresterea cu 886% pe care a inregistrat-o sistemul de operare Android al celor de la Google aduce cu sine si primul program periculos scris pentru aceasta platforma.
    Malware-ul, identificat de catre cei de la Kaspersky Lab, intra in categoria Trojan-SMS si a infectat pana acum mai multe dispozitive care ruleaza pe platforma Android.
SMS.AndroidOS.FakePlayer.a, dupa cum a fost numit, apare sub forma unei aplicatii media player infonsive.        Utilizatorilor li se cere sa instaleze un fisier de 13KB, cu extensia standar APK a aplicatiilor Android.
    Odata instalat pe telefon, Troianul foloseste sistemul pentru a trimite SMS-uri catre numere de telefon cu suprataxa, fara cunostinta sau acordul utilizatorului. Astfel, banii trec din contul user-ului in cel al infractorilor cibernetici.
    Potrivit analistilor de la Kaspersky, categoria de Trojan-SMS este cea mai cea mai raspandita clasa de malware pentru telefoanele mobile, dar Trojan-SMS.AndroidOS.FakePlayer.a este primul conceput special pentru Android.
    Totusi este important de precizat ca au mai existat cazuri izolate de dispozitive ruland pe Android care au fost infectate cu programe de tip spyware. Primul program de acest gen a aparut in 2009.
    Kaspersky Lab atrage atentia utilizatorilor sa acorde o atentie sporita serviciilor la care o aplicatie cere acces atunci cand e instalata.

luni, 2 august 2010

Setari Avira premium

Iata cum să faceţi antivirusul Avira Premium să funcţioneze puţin mai eficient împotriva viruşilor, viermilor etc.

Pentru început, mergem la setări (Extras » Configuration)
Aici, facem ca în imaginile de mai jos :





vineri, 18 iunie 2010

Cei mai importanti virusi din ultimii 25 de ani

       În ultimii 25 de ani, viruşii s-au răspândit rapid, continuând sa evolueze până în forma în care îi cunoaştem astăzi. Potrivit unui clasament realizat de jurnaliştii agenţiei Associated Press, viruşii din ultimele două decenii se remarcă prin faptul că au reuşit să infesteze, într-un mod destul de simplu, milioane de computere din întreaga lume.
Specialiştii estimează că virusul de calculator este într-o continuă dezvoltare, iar evoluţia lor din ultimii ani confirmă acest lucru. Iată topul celor mai renumiţi viruşi din ultimii 25 de ani.

• Elk Cloner, apărut în 1982, este considerat primul virus care atacă computerele personale şi care se împrăştie prin intermediul dischetelor. Atunci când computerul este virusat, pe ecran este afişat un poem scris de autorul virusului, un elev de clasa a noua. Virusul a avut un succes enorm, întrucât la vremea respectivă nu existau motoare de scanare de viruşi.

• Brain, apărut în 1986, este primul virus care a lovit un sistem de operare al companiei Microsoft, DOS. Creat de doi fraţi pakistanezi, virusul afişează pe ecran numărul de telefon al unui atelier de reparat calculatoare, condus de cei doi.

•Morris, apărut în 1988, este un virus creat de Robert T. Morris, un absolvent al Universităţii Cornell, al cărui tată era un important expert guvernamental în securitatea calculatoarelor. Virusul a infectat aproximativ 6 000 de computere din reţelele universitare şi militare, prin intermediul Internetului.

Virusul s-a răspândit rapid pe Internet şi a provocat pagube serioase instituţiilor publice. Când şi-a dat seama de consecinţe, tânărul a trimis prin reţea instrucţiunile pentru stoparea virusului.

•Melissa, apărut în 1999, este unul dintre primii viruşi care s-au răspândit prin e-mail. Când utilizatorii deschideau un document ataşat, primit prin e-mail, virusul trimitea copii ale documentului la primele 50 de persoane din agenda utilizatorului, infestând astfel mii de persoane în doar câteva ore.

"Melissa" a avut un impact atât de puternic, încât majoritatea companiilor gigant, printre care şi Microsoft, au oprit toate sistemele de operare prin e-mail, până la găsirea unei soluţii.

•Love Bug, apărut în 2000, este tot un virus care se răspândeşte prin e-mail, computerul fiind infestat în momentul în care fişierul denumit “Love letter” este accesat.

• Code Red, apărut în 2001, este primul virus de tip vierme apărut în reţeaua de Internet şi care se răspândeşte prin scanarea reţelei pentru detectarea sistemelor de operare Windows NT server şi Windows 2000 server care nu aveau instalat un patch de securitate de la Microsoft. De fiecare data când găsea un server neprotejat  viermele se copia pe acel server.

Ulterior noua copie începea să scaneze la rândul ei alte servere pe care să le infecteze. Microsoft a avut nevoie de mai bine de o lună pentru a găsi un remediu la acest virus.

• Sasser, apărut în 2004, este un virus care „profita” de vulnerabilitatea sistemelor Windows şi se propagă automat, fără vreun control din partea utilizatorului. Virusul închide computerul şi îl reporneşte automat sau încetineşte viteza de conectare la Internet. Sasser a atacat în special computerele care folosesc sistemele de operare Microsoft Windows 2000, NT şi XP.

sâmbătă, 1 mai 2010

Solutie virus ce se propaga pe messenger (http://ariafotos.com/image)

De cateva ore circula pe Yahoo! messenger un nou virus care trimite cateva link-uri ca cele de mai jos, precedate de un text:
http://ariafotos.com/image.php
http://zhelefun.com/image.php
http://tviceimg.com/image.php
Odata accesat acest link primit pe messenger de la un contact din lista, vi se va oferi spre descarcare un fisier cu o denumire asemanatoare cu cea de mai jos:
IM56245.JPG-www.myspace.com.exe
Cei mai multi nu vor vedea extensia de la final .exe, deoarece Windows-ul vine setat  sa nu afiseze extensia unui fisier.
Iata cum puteti scapa de acest intrus: Descarcati Malwarebytes Anti-Malware.
Instalati-l si la sfarsit asigurati-va ca ati bifat urmatoarele: Update Malwarebytes’ Anti-Malware si Launch Malwarebytes’ Anti-Malware. Apoi apasati Finish
Dupa lansarea programului, selectati Perform full scan si apoi apasati pe Scan.
Dupa ce termina apasati OK si apoi Show Results. Asigurati-va ca e totul bifat si apoi apasati Remove Selected.
La final va solicita restartarea PC-ului.

Pentru cei interesati de mai multe detalii, virusul creeaza urmatoarele fisiere:
%Windir%\infocard.exe (acesta va fi si procesul activ)
%Windir%\mds.sys
%Windir%\mdt.sys
%Windir%\winbrd.jpg 


De asemenea urmatoarele chei registry ii apartin:
HKEY_LOCAL_MACHINE\SOFTWARE\Microsoft\Windows\CurrentVersion\Run\ [Firewall Administrating = "%Windir%\infocard.exe"]
HKEY_LOCAL_MACHINE\SOFTWARE\Microsoft\Windows NT\CurrentVersion\Terminal Server\Install\Software\Microsoft\Windows\CurrentVersion\Run\ [Firewall Administrating = "%Windir%\infocard.exe"]
HKEY_CURRENT_USER\Software\Microsoft\Windows\CurrentVersion\Run\ [Firewall Administrating = "%Windir%\infocard.exe"]

marți, 2 martie 2010

Totul despre phishing

   
      Phishing (derivat din termenul din limba engleza pentru "pescuit") sau "brand spoofing" (imitarea imaginii), este o forma elaborata de sustragere de date, care vizeaza mai ales clientii companiilor ISP, ai bancilor, ai serviciilor bancare online, agentii guvernamentale etc.
Atunci cand va publicati adresa de email pe Internet, cand completati formulare online, accesati newsgroup-uri sau site-uri web, datele dumneavoastra pot fi furate de catre aplicatii de indexare pentru Internet si apoi folosite fraudulos.

Conceptul de phishing

Autorii de phishing creeaza pagini web contrafacute, ce imita imaginea unor corporatii furnizoare de servicii bine-cunoscute, pentru a inspira incredere. Dupa ce colecteaza sau genereaza adrese de email, infractorii "lanseaza momeala".
Este trimis un mesaj prin email sau mesagerie instant, cu un subiect credibil, prin care incearca sa va convinga sa completati informatii confidentiale, prin accesarea unei pagini web (link "click aici"; link URL; link tip imagine; text link) sau prin completarea unui formular in textul mesajului. Mesajul pare sa aiba un motiv plauzibil si chiar aduce argumente convingatoare, pentru a va determina sa actionati imediat.

Exemple de subiect pentru email:
  • "Update Your PayPal Account"
  • "Your eBay User Account has been suspended!"
  • "Initiativa Bancii Nationale a Romaniei (BNR) - colaborare"

Informatiile cerute sunt de obicei:
  •  Numarul cardului de credit/ debit;
  •  Codul PIN pentru ATM;
  •  Informatii despre contul bancar;
  •  Codul numeric personal/ contul de asigurare;
  •  Parole;
  •  Conturi de email;
  •  Alte date personale.
Odata publicate, informatiile nu mai sunt confidentiale si sunt imediat folosite de catre infractori, in interesul lor. In general este foarte greu sa recuperati sumele pierdute, deoarece paginile folosite de autorii de phishing sunt online numai pentru cateva zile sau chiar ore.

Tehnici de phishing

Principala metoda este folosirea unui mesaj email credibil, intentionat sa va directioneze catre o pagina web falsa. Unele mesaje contin un formular de inscriere direct in textul continut. Trebuie sa tineti cont de faptul ca organizatiile oficiale nu trimit niciodata astfel de mesaje, care solicita informatii personale.

In aceste pagini web este posibil sa observati ca adresa URL nu este cea corecta. Exista totusi metode de falsificare a URL-ului:



* "Social engineering":
URL-ul este foarte asemanator cu cel real, lucru ce poate fi detectat la prima vedere. De exemplu, adresa [Doar userii inregistrati pot vedea linkurile. ] poate fi inlocuita cu [Doar userii inregistrati pot vedea linkurile. ] . Daca aveti impresia ca sunt identice, va inselati. Litera mica "l" este inlocuita cu majuscula literei "i".
* Vulnerabilitatile browser-ului:
Pagina web falsa poate contine un script de exploatare a browser-ului. In acest caz, se afiseaza URL-ul real, insa pagina accesata este cea de pe serverul fals. De exemplu, in bara de adrese din browser se poate afisa o imagine. Nu puteti face "click" in campul barei, pentru a marca URL-ul. Alte tehnici de exploatare aplica un camp fals, in care veti putea chiar sa marcati un URL.
* Pop-up:
Linkul din email este catre pagina web reala, insa o alta fereastra de navigare se afiseaza in prim-plan. Pagina reala poate fi navigata, practic, fara riscuri, insa trebuie sa va feriti de cealalta fereastra. De obicei, aceste ferestre pop-up nu au o bara de adrese, prin care sa identificati o pagina falsa.
* Nici o bara de adrese:
Unele pagini false nu afiseaza nici o bara de adrese si, daca nu urmariti acest lucru in mod deosebit, este posibil sa nu observati ca lipseste.
In afara de exploatarea barei de adrese, se folosesc si alte tehnici, in mod individual sau suplimentar, pentru a accesa informatii confidentiale:

* Alte vulnerabilitati ale browser-ului:
Se pot exploata si alte vulnerabilitati ale browser-ului, pentru a descarca si a rula cod malware. Un asemenea program poate fi un troian, care inregistreaza datele introduse de la tastatura si traficul Internet, mai ales cand completati si trimiteti un formular online.
* Pharming:
Numit si “domain spoofing” (falsificarea domeniului), redirectioneaza utilizatorul catre o pagina web falsa. Desi introduceti adresa corecta, sunteti dirijat catre o alta destinatie. URL-ul corect ramane afisat in browser, neschimbat. Pentru a realiza procesul de redirectionare, rezolutia numelui trebuie modificata. Aceasta se poate face fie prin schimbarea setarilor pentru protocolul TCP/IP, fie printr-o intrare in fisierul hosts.
* "Man in the middle":
Probabil cea mai elaborata metoda, deoarece nu trebuie sa modifice nimic pe computerul local. Autorul de phishing este situat intre utilizator si serverul fals, dirijand astfel conexiunea.
Tehnici de camuflaj

Pagina web de phishing poate folosi si trucuri precum:
  •  Tooltip falsificat,
  •  Click-dreapta inaccesibil.
Autorii de phishing folosesc tehnici de evitare a programelor antispam/ antiphishing:
  •  Caractere aleatoare sau citate celebre in subiectul sau textul mesajului;
  •  Text invizibil in email HTML;
  •  Continut HTML sau Java in loc de text simplu;
  •  Numai imagini (fara alt text) in continutul mesajului.
Consecinte

Este foarte greu de stabilit cand un email provine dintr-o sursa oficiala sau nu, deoarece autorii de phishing folosesc foarte multe tehnici, pe care le pot chiar combina.

Care sunt consecintele publicarii de informatii confidentiale?
  • Infractorii pot face datorii in contul dumneavoastra.
  • Pot deschide noi conturi, pot semna contracte de utilitati sau de imprumut in numele dumneavoastra.
  • Pot comite infractiuni sub o falsa identitate, folosind datele dumneavoastra.



Nu muscati momeala!

* Nu completati formulare prin email, cu informati confidentiale. Orice furnizor de servicii competent foloseste pagini web securizate si certificate digitale.
* Nu deschideti linkuri sosite prin email, mai ales daca mesajul este neasteptat sau nesolicitat. Contactati expeditorul, pentru a verifica daca intr-adevar a avut intentia de a trimite mesajul (folositi datele de contact primite direct de la furnizor, nu cele primite in acel mesaj).
* Nu raspundeti la mesaj. Stergeti mesajul si contactati presupusul expeditor (folositi datele de contact primite direct de la furnizor, nu cele primite in acel mesaj).
* Nu deschideti linkurile din continutul mesajului. Intotdeauna introduceti de la tastatura adresa in browser.

Reguli de siguranta

Repararea daunelor cauzate de phishing poate fi frustranta si laborioasa. Pe langa reducerea productivitatii si consumul de resurse in retea, sustragerea de date provoaca depunerea de eforturi considerabile din partea dumneavoastra: va trebui sa va recuperati identitatea, proprietatea si drepturile, dar si sa va demonstrati nevinovatia.

Mult mai usor este sa respectati cateva reguli de siguranta elementare:
  •  Actualizati sistemul de operare si aplicati cele mai recente "patch"-uri imediat ce apar.
  •  Alternati Internet Explorer cu alte browsere.
  •  Instalati solutii antivirus si firewall si mentineti-le la zi.
  • *Introduceti intotdeauna un URL de la tastatura, nu accesand un link.
  •  Asigurati-va ca folositi o pagina web securizata (HTTPS) si verificati certificatele digitale.
  • Verificati in mod regulat conturile si extrasele bancare si raportati imediat orice abuz.
  •  Raportati mesajele suspecte companiilor de securitate si autoritatilor locale.

marți, 23 februarie 2010

Solutii antivirus gratis

Protectia oferita de urmatoarele programe este de baza, unele au scut activ altele nu. Protectia de baza se refera la lipsa unor componente ca webscanner, modul antispyware, etc Ar trebui asociate cu un antivirus si cu un firewall. Ar trebui asociate cu un firewall si cu un antispyware.


Antivirus cu protectie in timp real:








Antivirus cu protectie cloud computing:


Antivirus de tip behavior-blocker(fara semnaturi):

A se folosi alaturi de alt antivirus.



Antivirus fara protectie(doar scanare manuala):







miercuri, 17 februarie 2010

Ce este spyware-ul?

Spyware (sau Adware)

Este un nume generic sub care se ascund tot felul de programe parazit, unele inofensive, altele foarte grave pentru ca pot fi folosite pentru a va fura, parole, numere de cont etc.

Categorii de Spyware:


 Parasiteware
Destul de inofensiv - inlocuieste unele linkuri cu altele astfel incat sa te duca acolo unde vor ei. De exemplu apesi pe un link ce ar trebui sa te duca la site-ul companiei Adidas si te trezesti pe un site care vinde
produse Adidas (exemplu absolut fictiv, nu dati cu adidasii dupa mine).

 Hijacker
Iti schimba pagina de start sau cea de search.

 Adware
Cel mai adesea e doar enervant. Se ocupa cu afisatul de reclame pe computerul tau. (Atentie! Nu orice reclama pe care o vezi este rezultatul unui Adware). De cele mai multe ori vine impreuna cu un alt
program (de exemplu un Explorer Bar) si reprezinta pretul pe care trebuie sa-l platesti pentru un program util pe care n-ai dat nici un ban. Daca vrei sa renunti la reclamele enervante, renunti de cele mai multe ori si la programul cu care au venit. O parte din programele Adware sunt mai "rele" de atat pentru ca inregistreaza site-urile pe care le vizitezi regulat si le "raporteaza la centru".
In general se instaleaza fara stirea ta doar pentru ca n-ai avut rabdare sa citesti poliloghia din End User License Agreement, sau ai apasat OK in timpul unei instalari fara sa citesti de fapt intrebarea.

 Data Miner - Spyware
Cu adevarat periculos. Iti poate loga fiecare miscare pe care o faci pe un computer: tastele apasate (da, chiar si cand scrii parole), site-urile pe care le vizitezi si practic tot ceea ce faci pe computer.
E vandut cel mai adesea cu nume gen: keylogger, child monitor, spouse monitor, parental control software, pc recorder, internet monitor software. De obicei este instalat de parinti, sefi, iubiti gelosi, dar poate fi instalat si
de hoti bine "tehnolgizati". Functioneaza "stealth", asa ca habar nu ai ca esti supravegheat. O parte din programele spyware sunt foarte evoluate, sunt polimorfice (isi schimba forma pentru a nu putea fi detectate), au programe de backup si se reinstaleaza dupa ce au fost sterse de catre un program antispyware, trimit logurile cu activitatea ta prin mail sau pe net etc.

 Malware
Granita dintre spyware si virusi, viermi, troieni etc. Pe langa comportamentul de spyware iti modifica si parti din sistem.

Ce sunt Viermii (worms)

Viermii (worms)

Sunt similari virusilor, dar nu au nevoie de un fisier-gazda pentru a se multiplica. Un vierme foloseste sistemul infectat pentru a se replica si utilizeaza comunicarea intre computere pentru a se raspandi.
Viermii au o caracteristica comuna si troienilor: nu pot infecta un fisier; ei afecteaza sistemul.

Viermii se pot raspandi prin email (folosind propriul engine SMTP sau un anumit client de mail, de obicei Microsoft Outlook sau Outlook Express), prin fisiere partajate in retea, prin programele de mesagerie instanta sau prin programe de partajare de fisiere.

Ce sunt Trojenii

Trojeni

Sunt (dupa cum sugereaza si numele) programe care nu fac ceea ce este descris in specificatiile lor. Principala diferenta dintre programele de tip Trojan si virusii reali este ca trojenii nu se auto-multiplica.
Prin urmare, nu se pot auto-atasa la un program existent, cu alte cuvinte nu pot infecta un fisier: trojenii infecteaza sistemul.

Trojenii pot fi impartiti in urmatoarele subcategorii:


Backdoors:
Odata lansat, permite cuiva sa preia controlul asupra computerului utilizatorului, via Internet, fara stiinta acestuia.
Passwords stealers:
Sunt programe incluse in fisiere, care fura parole. Parolele sunt trimise celui care a realizat trojanul, fara stiinta utilizatorului.
Logical bombs:
De fiecare daca cand sunt intrunite anumite conditii, acesti troieni efectueaza operatii distructive sau care compromit securitatea sistemului.
Denial of Service tools:
Aceste programe trimit anumite secvente de date catre o tinta (de obicei un site web), cu intentia concreta de a intrerupe serviciile de Internet ale acelei tinte.

Ce sunt Virusii

Virusul informatic

 Eeste definit ca un software cu doua caracteristici principale:
1. Se auto-executa.
Virusul se poate atasa altor programe sau se poate ascunde in codul care ruleaza automat la deschiderea anumitor tipuri de fisiere.
2. Se auto-multiplica.
Acest lucru este posibil prin atasarea virusului la alte programe din computer sau prin suprascrierea acestora. Virusul se auto-raspandeste cu ajutorul floppy disk-urilor sau a oricarei alte forme de schimb de date, nu numai in statia de lucru, dar si in intreaga retea. Ulterior, este activat impreuna cu partea infectata.

Tinand cont de tinta infectarii, virusii pot fi clasificati in cateva categorii.



Virusii paraziti: 
Afecteaza fisierele executabile. Virusul este lansat cand fisierul executabil este pornit. Virusii paraziti pot fi:
- Virusi rezidenti in memorie, care pot controla intregul sistem si il pot infecta oricand
- Virusi non-rezidenti, care sunt activati numai la pornirea aplicatiei-gazda.
Intrucat acesti virusi infecteaza fisiere executabile, se pot raspandi prin intermediul oricarui mediu de stocare sau de transfer a datelor: floppy disk-uri, CD-uri, modemuri, retele. Virusii se raspandesc odata cu executarea fisierului-gazda.
Virusii de boot:
Infecteaza sectorul de sistem a discurilor, sectorul de boot din floppy disk-uri si hard disk-uri. Singura modalitate de replicare a acestor virusi este pornirea sistemului de pe discul infectat. Accesarea sau
copierea informatiilor de pe discurile infectate nu sunt operatii riscante atata vreme cat sistemul nu este pornit de pe discul infectat.
-Virusii de boot rezida intotdeauna in memorie. Desi majoritatea sunt creati pentru DOS, nu tin cont de sistemul de operare, astfel ca, de fapt, toate computerele sunt vulnerabile in fata acestui tip de virus.
Virusii de Master boot:
Sunt rezidenti in memorie, ca si virusii de boot, dar sunt localizati in sectorul master boot. Acesti virusi vor salva in alta locatie o copie curata a sectorului master boot.
Virusii de Macro-uri:

Sunt plasati intr-unul sau mai multe macro-uri dintr-un document Microsoft Office si utilizeaza funcionalitatile puternice ale Visual Basic for Applications, care a fost creat pentru a permite utilizatorilor sa automatizeze anumite activitati.
Virusii de link-uri:
Nu altereaza fisierele executabile, ci structura de directoare, redirectionand calea directorului unui fisier infectat catre zona in care este localizat virusul. Dupa lansare, virusul poate incarca fisierul executabil, citind calea corecta a directorului fisierului respectiv.
Virusii-pereche:
Creeaza un fisier executabil nou, cu acelasi nume, dar cu extensia .COM. Daca intalneste doua fisiere executabile cu acelasi nume, dar cu extensii diferite (.COM and .EXE), sistemul de operare Windows lanseaza intai fisierul .COM.
Virusii ascunsi:
Rezida intotdeauna in memorie si incearca sa "pacaleasca" sistemul, ascunzandu-si existenta. Virusii ascunsi se multiplica si se comporta astfel incat sa preia controlul asupra datelor si continutului programelor, fara stiinta utilizatorilor sau a programelor anti-virus.
Cand sistemul de operare (de exemplu prin comanda DIR) incearca sa afle dimensiunea unui program infectat, virusul ascuns scade o parte din aceste date, egala cu dimensiunea propriului cod, si o inlocuieste cu
datele corecte. Astfel, daca programul este doar citit (de un scanner de virusi), dar nu este rulat, codul viral este ascuns si nu poate fi detectat.
Virusii criptati:

Folosesc o tehnica de modificare a propriului cod viral, astfel incat programele anti-virus sa nu-i depisteze. Virusul se auto-converteste in semne criptate, pe care programul anti-virus nu le poate recunoaste. Totusi, pentru a putea sa se raspandeasca, acesti virusi trebuie sa se auto-decripteze si, astfel, pot fi detectati.



Virusi specifici:


Virusul de ActiveX este scris pentru a infecta produsele Microsoft.
Utilizeaza un cod incarcat de pe server si se raspandeste in statia locala. Virusul tinteste numai sistemele de operare Microsoft Windows si foloseste Microsoft Internet Explorer pentru a se raspandi.


Virusul VB script foloseste Visual Basic pentru a aduce codul de pe serverul de Web si a se raspandi in statiile de lucru locale. E suficient sa accesati o pagina de pe Internet pentru a va infecta computerul. In orice caz, virusul de acest tip are nevoie de Microsoft Internet Explorer.
- Virusii de Java: comparative cu Applet-urile Java, folosite in special pentru animatie si control, programele Java pot efectua operatii riscante din punct de vedere al securitatii (ca scrierea pe hard-disk). Au aparut deja atacuri de virusi prin intermediul applet-urilor, dar cei din a doua categorie sunt mult mai periculosi.

Samsung Galaxy S 2 SIM unlock code finder

  Galaxy S2 SIM Unlock code finder will find the SIM unlock code for your device, or the unfreeze code. It'll take a few minutes to run...